Localitatea Negreşti situată în bazinul superior al râului Bârlad pe partea stângă, la o răscruce de drumuri din nordul Podişului Central Moldovenesc la distanţa aproximativ egală între Municipiile Roman şi Iaşi — 50 km — şi la 35 km de Municipiul Vaslui, a fost cercetată arheologic într-o campanie din 1954—1955, ulterior cercetători ai Muzeului Judeţean Vaslui au efectuat săpături arheologice care dovedesc vechimea popularii acestor meleaguri de peste 2000 ani. Menţionat relativ târziu (1590—1591) celelalte sate din zonă sunt menţionate mai devreme, Negreşti-ul este o aşezare arha­ică vechimea sa putând fi demonstrată cu argumentele arheologiei toponi­miei şi în lipsa documentelor istorice, cu ajutorul spiţelor de neam pentru veacurile XV şi XVI.

mileniile V – II î.d.Hr

Primele forme de viata

Arheologic, s-a dovedit ca pe teritoriul orașului Negresti au existat forme de viată umana încă din neolitic.

1590—1591

Prima atestare documentară

Prima menţiune documentară (1590—1591) nu oferă nici un indiciu asupra vechimii, dar toponimul Negreşti trimite la un Negre pe care îl vom identifica printre marii boieri din veacurile XIV—XV, la capătul unei recon­stituiri genealogice care înrudeşte în sens cronologic şi invers, familiile Huhulea, Sturza, a lui Toader logofăt, Tăutu, logofătul şi a lui Negrea, vor­nicul lui Alexandru Cel Bun. Moşia Negreşti se va transmite prin moşteniri şi unele părţi prin vân­zări în familiile Sturza, Paladi, Hrisoverghi, Roset, Mavrocordat şi Suţu. Partea de .jos a moşiei devine răzăşească în secolul al XVI-lea prin de­căderea unor urmaşi ai boierilor iar partea de sus rămâne boierească şi se va transmite în familiile mai sus menţionate.

1790 - 1800

Inceputurile evoluției Târgului Negrești

în anul 1790 este menţionat cu activitate comercială, iar în 1820 este menţionat cu dughene, aceasta datorită unei populaţii evreieşti numeroasă începând cu anul 1800.

1845

Târgul Negrești

În data de 26 noiembrie 1845, proprietara moșiei, Efrosina Roset, a obținut hrisovul domnesc prin care Negrestiul a fost recunoscut oficial ca Târg. Se înregistrau in acea perioada 72 de negustori, din care 11 romani si restul evrei.

1894

Mistuit de incendiu

In data de 10 aprilie 1894 târgul a ars in întregime, ulterior acesta a fost refăcut pe o rețea stradala geometrica care s-a păstrat până astăzi.

1864 – 1950

Reședință de plasă

Intre 1864 – 1950 localitatea a fost reședință de plasă (subdiviziune administrativă în cadrul judeţului), perioada in care s-au dezvoltat: centru administrativ, poştă, spital, judecătorie de ocol, mai multe şcoli şi altele.

1948

Reședință de raion

In 1948, conform noii împărțiri administrativ – teritoriale a tarii in regiuni si raioane, Negrestiul devine reședință de raion, în cadrul regiunii Iaşi şi, în acelaşi timp, reşedinţa comunei Negreşti cu cele şase sate în componenţă.

1950 - 1968

Evolutia ca resedinta de raion

Între 1950 şi 1968 se constată o oarecare schimbare a structurii sociale, datorită dezvoltării sectorului serviciilor şi a celui meşteşugăresc. Astfel, se construiesc: o policlinică pentru întreaga zonă Negreşti, o staţiune de maşini agricole şi alte mici obiective economice ( Centrul de vinificaţie – care din anul 1971 va funcţiona într-un local modern, Cooperativa Meşteşugărească şi Şantierul de construcţii, secţia de panificaţie). Zestrea edilitar-urbanistică se îmbogăţeşte cu noi construcţii, precum: Casa de Cultură , actuala clădire a Primăriei şi filiala raională a Băncii Naţionale.. Până în 1960 au apărut şi primele blocuri de locuinţe pe str. N. Bălcescu( blocurile nr. 1 şi nr. 2).

1968

Orașul Negrești

In 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSR nr. 1130 pentru delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, orașelor și comunelor din județul Vaslui, localitatea Negresti este declarat oraș cu cele 6 sate aparținătoare.

1970 - 1980

Evolutia Orașul Negrești

Noul statut urban a impus includerea Negreştilor în planurile centralizate de dezvoltare a jud. Vaslui. Acest lucru este confirmat de creşterea substanţială a volumului de investiţii alocat oraşului în deceniul 1970 -1980. Putem afirma că, numai într-un deceniu, dezvoltarea social-economică a oraşului a făcut un salt uriaş. Reprezentative pentru industria oraşului au fost Fabrica de Utilaj pentru Construcţii (F.U.C.), intrată în producţie în 1980, lângă fostul atelier mecanic care funcţiona de la 1 martie 1973, Filatura de bumbac (dec. 1980), şi secţia de mobilă (înfiinţată în 1969) care,. din anul 1977, devine secţie a I.P.L. Vaslui. Deceniul 1981 – 1990 adaugă noi elemente în dezvoltarea socio-economică a localităţii.

Ați găsit informațiile căutate?

Dacă nu ați găsit ce căutați, lasați-ne un mesaj prin formularul de mai jos.

[contact-form-7 404 "Negăsită"]

Pentru orice problemă legată de funcţionarea acestui site, vă rugăm să vă adresaţi Biroului de Relaţii cu Publicul la adresa: inforpnegresti@gmail.com.
Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului site-ului Primăriei Negreşti se va face cu acordul Primăriei sau cu menţionarea sursei.
Copyright @2020 Primăria Oraşului Negreşti